Buni Cocar despre Liviu Olah

„Rasfoind” prin cutele memoriei realizez cat am gresit, cate oportunitati am ratat si din toate se contureaza un serios regret. Un mare regret este legat de faptul ca nu l-am invitat niciodata pe Liviu Olah la Petrosani, nu-mi trecuse prin minte …, dar de ce nu? Am fost cumva „speriat” de calibrul lui? Nu stiu …, dar ar fi fost bine.

Mi-aduc aminte ca l-am cunoscut inca in ’67 in Timisoara. Era dupa plecarea in America a lui Pitt Popovici. „Biserica Baptista Nr. 1” avea ca „girant” pe pastorul Turcu de la Lugoj, dar lucratorii laici din Adunare faceau lucrarea in casa de rugaciune si nu numai. In opinia mea de atunci si de azi, acesti oameni au fost exceptionali. Nu-mi aduc aminte de unul singur care sa nu ma fi impresionat. Si nu-i de mirare cand printre ei se numara un Satnic, un Sentici, Stanila, Craioveanu, Laurentiu si multi altii. Printre acesti laici era si un tanar de vreo 34 de ani, numele lui: Liviu Olah.

Prima data cand l-am vazut era intr-o Sambata seara. Liviu a urcat treptele amvonului singur. Parca-l vad: suplu, costum negru, fara cravata, dar extrem de sigur pe tot ce facea. Din felul cum a dictat prima cantare, „O Doamne mare …” am stiut ca omul este „altceva”. Nu m-am inselat. A fost clar, dezinvolt, convingator, sentimental. Nu-i lipsea nimic. N-am mai vazut pe nimeni ca el pana atunci si nici de atunci incoace. (Au trecut de atunci 48 de ani).
A doua zi mi s-a spus ca tanarul este avocat … (nu era dar studiase „Dreptul”).

Peste cateva luni „tanarul avocat”, in vara lui ’68, a fost ales pastor al Bisericii Nr 1. Din pacate n-am fost prezent la ordinarea lui, (aveam meci) dar mi-au povestit-o atatia si din atatea „unghiuri” incat imi vine sa cred c-am fost prezent. Dugulescu mi-a spus ce l-am impresionat pe el: „N-a zdrobit Liviu cand s-a autodenuntat, incriminandu-se printre lacrimi: „Sunt un Iona recidivist. Am amanat atatia ani intrarea in lucrare!”

Ca pastor a fost eficient, modest, foarte activ iar tinerii roiau in jurul lui. Cred ca unul n-a ramas neconvertit iar dintre acei tineri multi au ajuns lucratori. Unii chiar destoinici …

Olah avea evanghelizarea in sange. Nu stiu sa fi pierdut vreo ocazie de marturisire. O rugaciune a lui in Adunare te tinea treaz zile in sir. A fost un mic Savonarola. Pe mine o rugaciune a lui Olah, m-a trimis pe genunchi unde L-am cautat pe Dumnezeu.

Am regretat faptul ca dupa 3 ani si jumatate Liviu Olah a fost transferat din Timisoara la Faget. La sedinta de despartire am fost prezent, dar Olah nu mai era acolo. A venit in schimb (ca sa prezideze) Nicolae Covaci, presedintele Uniunii. Daca la ordinare regret ca n-am fost, la sedinta legata de transfer regret ca am participat. Dar „din jale s-a-ntrupat Electra”. Pana la urma m-am intors la Romani 8 cu 28 … si-am dat dreptate Cuvantului.
Dupa etapa (scurta) de la Faget, Liviu a ajuns la Oradea unde „recidivistul” a avut o recidiva de exceptie ajungand implicat intr-o lucrare de o amploare unica in Romania acelor ani.

Usa inchisa prin oameni la Timisoara a fost deschisa larg de Dumnezeu la Oradea. La Timisoara omul care a prezidat plecarea lui Liviu s-a numit Nicolae Covaci. La Oradea poarta pentru Liviu a fost deschisa prin acelasi om: Nicolae Covaci …

Caile Lui nu sunt caile noastre …, nici gandurile Lui nu sunt gandurile noastre.

iosif-ton-1

Iosif Țon și Liviu Olah – Oradea

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s